|
Bucovina
Viaţa în Bucovina este structurată în jurul ciclului anual al muncii – agricultura, gospodărirea animalelor, vânatul, pescuitul şi apicultura.
Bucovina este cunoscută şi pentru animalele şi păsările domestice bine crescute, precum şi pentru produsele excelente cum ar fi cartofii, varza, conopida şi recolta de fructe, mai ales mere, pere, prune şi cireşe.
Care sunt tradiţiile şi obiceiurile Bucovinene? |
 |
|
|
|
Moldova
Unele obiceiuri au evoluat în timp, până la adevărate forme de teatru popular, aşa cum sunt obiceiurile legate de sărbătorile de iarnă, mai ales jocul caprei la Fundu Moldovei sau Câmpulung.
Ziua ursului, Filipii de iarnă,Dochiile, Ramura verde de peste an, sunt câteva dintre obiceiurile moldoveneşti pe care le vom descoperi împreună.
Ce face ca Moldova să fie specială? |
|
|
|
|
Oltenia
Datinile şi obiceiurile din Oltenia par să realizeze o misterioasă legătură între cer şi pământ. Modalităţile de sărbătorire sunt foarte numeroase, de o deosebită bogăţie, implicând participarea întregii colectivităţi, inclusiv a copiilor. Grija maturilor a fost dintotdeauna să-i facă pe copii să cunoască, să-i iniţieze şi să-i determine să participe la aceste sărbători.
Care sunt obiceiurile Olteneşti?
|
| | |
|
Dobrogea
În Dobrogea întâlnim obiceiuri care s-au păstrat de demult şi care încă mai sunt practicate. Câteva dintre ele sunt: Lăzărelul, Olaria, Caloianul, Paparuda, Moşoiul, Oleleu.
Ce înseamnă toate aceste nume?
De ce mai sunt încă practicate, respectate?
|
|
|
|
|
Transilvania
Obiceiurile şi tradiţiile transilvănene reprezintă valori inestimabile ale locuitorilor zonei. Cele mai importante sărbători sunt considerate sărbătoarea Crăciunului şi a Paştelui.
De Crăciun, locuitorii, conform tradiţiei, participă la: tăierea porcului, pregătirea cozonacului, colindat, iar cântătorii sunt răsplătiţi cu mere şi covrigi.
De Paşti sunt vopsite ouă roşii, se sacrifică un miel şi sunt pregătite specialităţi culinare tradiţionale, ca de exemplu sărmăluţe sau tocăniţă de miel.
De Rusalii sunt binecuvântate hotarele şi sfinţită apa.
Ce alte obiceiuri mai sunt în Transilvania? |
|
|
|
|
Muntenia
Zeiţa agrară, protectoare a lanurilor înspicate de grâu şi a femeilor măritate, sinonimă cu Sânziana este, în Muntenia, Drăgaica.
Cununa de Sânziene areputeri miraculoase: purtată pe cap de o fecioară în Dansul Drăgaicei simbolizează zeiţa agrară; agăţată la fereastră, în stâlpii porţilor, în crucile din hotar şi din cimitir are funcţia de apărare a oamenilor, animalelor şi holdelor de stihiile naturii (grindină, furtună, vijelie, inundaţie).
Ce alte obiceiuri deosebeşte Muntenia de restul ţării? |
| | |
